Ridicand jaluzele

In loc sa dorm, privesc pe geam cum fulgera... E uimitoare treaba asta cu fulgerele! Pentru mine, e fascinant cum niste particule pot creea niste jocuri de lumina atat de sensibile, iat tunetul da o aura horror articulatiilor de pe cer. Muzica ce mi se aude in casti e mai mult decat potrivita, she says (Cu multumiri formatiei Howie Day). Stejarul din fata blocului devine un monstru pe peretii camerei mele, ce-i drept, e doar o umbra... Furtuna pare pe sfarsite, insa nu pleaca pana nu se mai da in spectacol de cateva ori. Acum imi sopteste versurile de la I Will Follow You Into The Dark:

"Love of mine, someday you will die
But I'll be close behind,
I'll follow you into the dark.
No blinding lights or tunnels to gates of white"

Cablurile sunt leoarca, iar ele nu nu au unde sa fuga, pentru ca nu le asteapta nimeni, se alina cu gandul ca maine va fi soare. Stalpii de iluminat sunt intimidati de puterea dansului fulgerelor si se sting rand pe rand, gandindu-se ca poate, doar poate, vor mai avea puterea de a se mai aprinde...se consoleaza cu gandul ca ei sunt mereu la datorie, insa furtunile sunt ocazionale.